Stresul la locul de muncă se numără printre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă, având un impact semnificativ asupra sănătății angajaților.
Fiind un factor uzual la locul de muncă, stresul afectează sănătatea psihică și deseori este înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când este privit la nivel organizațional și nu ca problemă individuală, stresul poate fi gestionat în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.
Studiul arată că aproximativ jumătate dintre salariați consideră problema stresului drept una frecventă la locul lor de muncă. Printre cauzele stresului la locul de muncă menționate cel mai des se numără:
- volumul excesiv de muncă;
- cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;
- lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității;
- schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă;
- comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;
- hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.
La locul de muncă stresul apare atunci când exigenţele profesionale depășesc resursele de care dispune fiinţa umană. Este important de amintit că stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative, ci de asemenea al unor tensiuni și presiuni zilnice. Acestea din urmă, prin frecvenţa lor, au un rol important în mediul profesional și afectează salariatul mai mult decât evenimentele negative majore.
Nu există o acțiune care poate elimina stresul din viața oamenilor, însă sunt multiple modalități de combatere a stresului care desigur necesită efort, consecvență și perseverență, și anume:
- Activitate fizică regulată, sport, plimbări; (Sedentarismul, activitățile „staționare” precum vizionarea unui film sau utilizarea ecranelor pentru a verifica ce este nou pe rețele sociale, nu fac decât să sporească stresul resimțit.)
- Adoptarea si practicarea unor tehnici de relaxare, pot fi ședințe de masaj, yoga, dar și meditație individuală;
- Pe cât posibil, păstrarea simțului umorului ca modalitate de a face față stresului;
- Alocarea unui timp special (mai mult timp) dedicat familiei și apropiaților, prietenilor;
- Identificarea unor hobby-uri care ajută mintea să se relaxeze, găsirea unor preocupări plăcute care stârnește interes și implicarea prin acordarea de atenție 100% sarcinii respective;
- Un regim alimentar echilibrat, fără excese, inclusiv fără excese de cofeină sau alcool și menținerea unei rutine, a unui program de somn.
Securitatea și sănătatea în muncă poate fi îmbunătățită prin implicarea fiecărui salariat la instituirea unor măsuri corespunzătoare și eficiente.
Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră la locul de muncă și a celor din jur!